Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în parteneriat cu Poliția Română și Facultatea de Istorie a Universității din București, a vernisat expoziția România și Arhitectura de Cooperare Polițienească Internațională, cu prilejul a 100 de ani de activitate a Biroului Interpol România.

Pentru mai multe informații accesați următorul link.

                        

Baricada de la Intercontinental, începutul Revoluției Române din București,
pe 21 decembrie 1989.

                        

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Konrad Adenauer Stiftung și Universitatea de Vest din Timișoara sărbătoresc împlinirea a 34 de ani de la căderea regimului comunist printr-o expoziție-omagiu, dedicată eroilor anonimi, ale căror gesturi de curaj civic au pregătit și au făcut posibilă Revoluția din Decembrie 1989. Până la 15 ianuarie 2024, în holul central al Universității de Vest din Timișoara vă așteaptă poveștile incredibile a zeci de români – autori de manifeste și de scrisori de protest sau fondatori de sindicate clandestine - care s-au opus dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, plătind cu libertatea lor drepturile de care ne bucurăm cu toții astăzi.

                        

1.127 de pagini! Altfel spus, primele două volume ale unei lucrări monografice despre istoria Securității! O chintesență a informațiilor istorice relevante extrase de angajații Direcției Cercetare, Expoziții, Publicații a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității din cei aproape 30 de km de dosare întocmite de Securitate, din documente din fondurile de arhivă ale C.C. al P.C.R., dar și din dosare deținute de Arhivele Militare ale României și de Comandamentul Național al Jandarmeriei. O istorie care se întinde pe durata a 41 de ani, confundându-se, practic, cu istoria regimului comunist din România. O lucrare masivă, destinată, deopotrivă, publicului larg dar și cercetătorilor istoriei regimului comunist (istorici, sociologi, politologi), precum și viitorilor specialiști (studenți, masteranzi și doctoranzi).
Așadar, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității vă invită pe toți cei interesați de înțelegerea trecutului recent la lansarea monografiei „Securitatea. 1948-1989”, volumele I și II, eveniment care va avea loc sâmbătă, 25 noiembrie 2023, ora 13:00, în cadrul Târgului de Carte „Gaudeamus”, Pavilion Central Romexpo, nivel 4.50, la standul nr. 232 al Editurii Cetatea de Scaun.

                        

Deschiderea oficială a celei de-a XII-a ediții a Conferinței Naționale „Comunismul Românesc” (22-23 noiembrie 2023) a avut loc la Palatul Victoria. Din partea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cuvântul inaugural i-a aparținut Președintelui Colegiului C.N.S.A.S., Dr. Constantin BUCHET. Au luat cuvântul: Alexandru Mihai GHIGIU, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, prof. univ. dr. Daniel ȘANDRU, Președinte executiv al IICCMER și prof. univ. dr. Magdalena IORDACHE PLATIS, Prorector al Universității din București.
Din partea C.N.S.A.S. prezintă comunicări: Constantin BUCHET (președintele Colegiului C.N.S.A.S.), Securitatea și „esențele” poliției politice comuniste, Ladislau CSENDES (membru al Colegiului C.N.S.A.S.), Drepturile minorităților în R.P.R. Pe marginea unui dialog interceptat, Iuliu CRĂCANĂ, Umanismul socialist și reeducarea prin muncă în politica penală a României în timpul regimului comunist, Ciprian NIȚULESCU, Consilieri economici ai Republicii Socialiste România în atenția Securității și Adrian Nicolae PETCU, Ortodocși și greco-catolici în 1948. Între presiuni politice și imperative ecleziastice. Totodată, Silviu B. MOLDOVAN (director al Direcției Cercetare, Expoziții, Publicații a C.N.S.A.S.) a fost moderatorul Secțiunii a IV-a a conferinței, Comunismul prin concepte și surse.

Pentru a consulta programul Conferinței accesați următorul link.

                        

Link: https://www.posta-romana.ro/demnitate-si-curaj/

                        

Pentru comunicatul de presă apăsați aici.

Pentru expoziția virtuală aceesați:
https://www.iiccmer.ro/expozitia-monica-lovinescu/2023/familia/
https://www.iiccmer.ro/expozitia-monica-lovinescu/2023/publicatii-in-exil/
https://www.iiccmer.ro/expozitia-monica-lovinescu/2023/europa-libera/
https://www.iiccmer.ro/expozitia-monica-lovinescu/2023/securitatea/
https://www.iiccmer.ro/expozitia-monica-lovinescu/2023/lupta-pentru-drepturile-omului/

                        

Recent, s-a desfășurat Reuniunea Anuală a Rețelei Europene a Autorităților și Instituțiilor Însărcinate cu Studierea Polițiilor Politice Comuniste. Evenimentul a avut loc la Berlin, sub președinția germană a Bundesarchiv-Stasi-Unterlagen. Președintele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Dr. Constantin Buchet, a participat la Reuniune în calitate de reprezentant al instituției.

Pentru detalii apăsați aici.

                        

Vineri, 29.09.2023, o delegație a Ambasadei Statelor Unite a vizitat arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Președintele Colegiului C.N.S.A.S., Dr. Constantin Buchet, împreună cu dna Germina Nagâț și dl Dinu Zamfirescu, membri ai Colegiului C.N.S.A.S., alături de dna Laura Cornea, director Direcția Arhivă Centrală și dl Vișan George, consilier în cadrul Direcției Arhivă Centrală, au prezentat vizitatorilor cadrul legal în baza căruia își desfășoară activitatea instituția noastră, evoluția procesului de preluare a documentelor ce privesc perioada regimului comunist din România, modalitățile de accesare și valorificare a fondurilor arhivistice existente. Totodată, a fost propusă organizarea de evenimente expoziționale prin care să fie prezentate opiniei publice tehnici și modalități de supraveghere întreprinse de fostele structuri de Securitate în al căror obiectiv s-au aflat și cetățeni sau diplomați americani.

                        

23 august – Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Totalitarismului

23 august este declarată Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Totalitarismului de către Parlamentul European din 2008.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S) se înscrie în proiectul European Network Remembrance and Solidarity prin care se dorește informarea tuturor cetățenilor, cu precădere a tinerei generații, cu privire la tragicul destin al contemporanilor regimurilor totalitare din secolul XX.
Patrimoniul arhivistic deținut de C.N.S.A.S reprezintă cea mai mare arhivă la nivel național și a treia arhivă din Europa de Est în care sunt păstrate poveștile a mii de suflete, victime ale violenței și persecuțiilor înfăptuite în numele sistemelor totalitare. Instituția noastră continuă să cerceteze, să conserve și să colecteze cea mai mare parte a documentelor referitoare la crimele comise de aceste regimuri pe teritoriul României. Persoanele acreditate de către Colegiul C.N.S.A.S au posibilitatea de a descoperi în  arhiva C.N.S.A.S. informații despre deportări în masă, muncă forțată, crime de război, Holocaust, epurări etnice, ingineria socială a mișcărilor de populație.
23 august 1939 reprezintă data istorică a încheierii pactului dintre cel de al III-lea Reich și URSS care a deschis calea către cel de al Doilea  Război Mondial, iar în ceea ce privește România, readucem în memoria publică și spre știința noii generații, că această dată reprezintă momentul dureros al anexărilor teritoriale de către cele două puteri teritoriale, raptul teritorial al Basarabiei, Nordului Bucovinei și ținutului Herța, constituind totodată geneza fenomenului totalitar-comunist în țara noastră.
23 august 1944 a însemnat pentru România eliberarea de sub autoritatea Germaniei naziste, iar în scurt timp trecerea în sfera de influență sovietică.
Deschiderea arhivelor și accesul la documentele vremurilor  de atunci au menirea de a face lumină în această controversată perioadă a istoriei recente și de a ne învăța, pe fiecare dintre noi, că avem datoria de a nu permite repetarea timpului istoric, prin conștientizarea răului totalitar comunist și nazist. În acest context, C.N.S.A.S. prin activitatea depusă întru aplicarea corectă a legislației reparatorii de care beneficiază urmașii victimelor regimurilor totalitare, prin consilierea și îndrumarea acordată tuturor persoanelor interesate de înțelegerea și descifrarea documentelor din arhiva deținută, prin organizarea periodică de evenimente cultural-educationale și prin publicarea de studii și volume de documente aduce un pios omagiu milioanelor de victime. Totodată, angajații și conducerea C.N.S.A.S. își exprimă determinarea de a duce mai departe, zilnic, cu orice preț, demersurile necesare pentru menținerea vie a amintirii trecutului național tragic și pentru respectarea angajamentelor asumate de România ca semnatar al ”Declarației Europene de la Praga” (2010) și respectiv a  “Declarației de la Varșovia” (2011).
În vederea evidențierii documentelor inedite existente în arhiva C.N.S.A.S. referitoare la însemnătatea istorică a zilei de 23 august, instituția a digitalizat noi materiale arhivistice pe care cu acest prilej le pune la dispoziția tuturor celor interesați.
CNSAS - D 012256 - Actul de la 23 august 1944 in lumina comentariilor străine
CNSAS - D 012868 Vol.1 - Sărbătorirea zilei de 23 august in perioada anilor 1945 - 1949
CNSAS - D 012868 Vol.2 - Sărbătorirea zilei de 23 august in perioada anilor 1945 - 1946

                        

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității şi Muzeul Național Cotroceni
vă invită la expoziţia
„Un Principe al Coroanei României, Nicolae”

Recent, C.N.S.A.S. a fost partenerul Muzeului Național Cotroceni în cadrul expoziției „Un Principe al Coroanei României, Nicolae” și a contribuit la acest proiect prin punerea la dispoziție a unor documente din arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, privind Casa Regală. În acest context s-au identificat documente care includ convorbirile Principelui Nicolae pe linia ieșirii României din război, purtate la Lausanne, în februarie 1944, cu ministrul britanic Norton, ministrul american Harrison, Allen Dulles (reprezentantul Președintelui S.U.A., F.D. Roosevelt), Santos (ministrul Portugaliei), amiralul Bard, ambasadorul Franței, diplomați acreditați în statul helvet.
De asemenea, documentele precizează intenția Principelui Nicolae de trimitere a unei scrisori către autoritățile de la București, pentru o mediere către aliați, prin ministrul Filotti acreditat la Budapesta, dar inițiativa acestuia s-a soldat cu un refuz al diplomatului român din Ungaria.
Pe parcursul filelor unui dosar de supraveghere informativă externă a fostei Securități se menționează o informare despre activitatea Principelui Nicolae în cadrul Centrului Român de Cercetări Științifice din Paris în 1950 și de asemenea, ideea înființării unui comitet românesc în capitala Franței sub președinția sa. În acest context politic, se consemnează, pe linia activității de omogenizare a exilului românesc, prezența Principelui Nicolae în Germania, în vederea ”unirii tuturor românilor”, misiune încredințată de Regele Mihai. Un document central face referire la o notă din 1 decembrie 1948 privind o diplomație a exilului construită de Principele Nicolae prin legăturile cu Grigore Gafencu și precizează relațiile cu diplomații americani acreditați în Elveția, ministrul Harrison, ministrul de Externe al Elveției, Golez și cu reprezentanții caselor regale, de exemplu fosta regină a Spaniei, Victoria și Contele Juan, pretendent la tronul iberic. Se consemnează relațiile apropiate, menținute prin întrevederi și scrisori, cu Grigore Gafencu, Richard Franasovici, Raoul Bossy, Constantin Xeni, Emilian Berea și Mihail Pencovici, foști diplomați care au activat în spațiul Țării Cantoanelor, în cadrul proiectului de înființare a unui comitet al României libere.
Prezentarea documentelor din partea C.N.S.A.S. a fost analizată și sistematizată de Doamna Laura Cornea și colectivul Direcției Arhivă Centrală din cadrul C.N.S.A.S. iar relația de comunicare și vernisare a fost asigurată de Președintele Constantin Buchet alături de inițiatorii expoziției de la Muzeul Palatului Cotroceni, coordonați de Doamna Director Florica Sava.

                        

În data de 25 iulie 2023, Preşedintele Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, domnul Constantin Buchet, împreună cu directorul Direcţiei Cercetare, Expoziţii, Publicaţii, domnul Silviu Moldovan, au participat la lucrările Conferinţei „Armata română şi patrimoniul arhivistic naţional”, organizată în Aula Universităţii din Piteşti, în cadrul „Zilele Arhivelor Militare”, de către Ministerul Apărării Naţionale, prin Marele Stat Major şi Arhivele Militare Naţionale Române - Depozitul Central de Arhivă „General Grigore Constandache”. Manifestarea ştiinţifică a fost dedicată Semicentenarului activităţii arhivistice în Garnizoana Piteşti şi a continuat o serie de manifestări aniversare care au fost organizate, sub aceeaşi egidă, în anii trecuţi (Centenarul Marii Uniri, respectiv Centenarul Arhivelor Militare Naţionale Române). Preşedintele Colegiului C.N.S.A.S. a prezentat comunicarea „Tipologia dosarelor fostei Securităţi: studiu de caz – Direcţia a IV-a Contrainformaţii Militare şi Direcţia a V-a Securitate şi Gardă”, iar directorul D.C.E.P. pe cea intitulată „Un episod al bătăliei împotriva trecutului: cazul Ion Botez, fotograf al S.S.I.”. Comunicările susţinute cu acest prilej au fost publicate în volumul conferinţei, apărut la Editura Centrul tehnic-editorial al armatei, sub coordonarea generalului-locotenent Corneliu Postu (directorul Statului Major al Apărării) şi a colonelului inginer Marius-Marian Olteanu (comandantul Unităţii Militare 02405 Piteşti). Volumul a fost lansat în cadrul conferinţei din 25 iulie 2023.

                        

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității anunță finalizarea parteneriatului de colaborare încheiat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța pe tema proiectului expozițional dedicat Zilelor orașului Constanța. In acest context, pentru proiectul expozițional realizat pe tema Sejururile estivale la Constanța și Mamaia, au fost selectate din arhiva C.N.S.A.S mai multe documente din perioada 1984-1989 referitoare la acțiunile operative ale fostei Securități, arhivate sub denumirea Acțiunea Estival, care vizau urmărirea cetățenilor români și străini, vizitatori ai stațiunilor estivale, firme străine care erau prezente pe litoral sau planuri de măsuri ale Inspectoratului Județean de Securitate Constanța și structura grupelor operative care acționau. Documentele selectate, alături de alte surse de arhivă care atestă dezvoltarea turismului estival sunt expuse în Piața Ovidiu și vor rămâne la dispoziția publicului larg în intervalul 19 mai-21 iunie 2023.

                        

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a adus, la 16 mai 2023, un omagiu generalului Nicolae Rădescu, la împlinirea a 70 de ani de la moarte. Generalul Nicolae Rădescu a fost ultimul prim-ministru al unui guvern democrat înainte de acapararea puterii de către Partidul Comunist din România.
Militar de carieră, decorat pentru eroism în Primul Război Mondial, a fost aghiotant al Reginei Maria (1920-1926), apoi atașat militar la Londra și la Bruxelles (1926-1928). În semn de protest față de practicile abuzive ale Regelui Carol al II-lea în domeniul militar și-a dat demisia din armată (1933). A fost deținut politic în Lagărul de la Târgu Jiu (1941-1942), din cauză că s-a opus participării României la cel de-al Doilea Război Mondial dincolo de Nistru (printr-o scrisoare trimisă reprezentantului Germaniei în România). După eliberare, a colaborat cu reprezentanții partidelor la negocierile pentru ieșirea din război. În octombrie 1944 a fost rechemat în cadrele active ale armatei și numit șef al Marelui Stat Major. La 6 decembrie 1944 a devenit prim-ministru. Deși guvernarea sa a fost de scurtă durată (decembrie 1944-martie 1945), generalul Nicolae Rădescu s-a opus acaparării puterii politice de către comuniști, sprijiniți de sovietici, făcându-și cunoscute intențiile în ședințele Cabinetului, declarații publice și de presă. La presiunea trimisului lui Stalin în România (A.I. Vîșinski), Rădescu a fost nevoit să demisioneze, la 28 februarie 1945. După azilul oferit de Legația Britanică din București (pentru a se evita arestarea sa) și domiciliul obligatoriu în casa nepoatei Henrietta Șerbănescu, din cauza intenției noii puteri de a-l implica într-un proces politic, generalul Nicolae Rădescu a plecat clandestin din țară, cu un avion, în Cipru (iunie 1946). A ajuns în Occident abia după un an, apoi s-a stabilit în SUA, unde a devenit primul președinte al Comitetului Național Român, numit de Regele Mihai I al României (1949), cu rolul unui guvern în exil. A fost una dintre figurile proeminente ale exilului, fondând ziare, reviste și instituții de cultură, susținându-i cu burse pe unii emigranți, participând la conferințe și scriind articole și studii despre situația reală din România comunizată. A decedat la New York.
În noiembrie 2000, cu implicarea Guvernului României, sicriul generalului Rădescu a fost adus în țară și înmormântat, cu onoruri de stat și militare, la Cimitirul Bellu, în cavoul familiei Sachelarie – Șerbănescu.
Pentru cunoașterea personalității generalului Nicolae Rădescu, de-a lungul timpului, sub egida Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității s-au publicat două volume (Un sfert de veac de urmărire: documente din dosarele secrete ale generalului Nicolae Rădescu, documente selectate și editate de Monica Grigore, Oana Ionel, Dragoș Marcu, studiu introductiv de Gheorghe Onișoru, București, Editura Enciclopedică, 2004 și Oana Ionel Demetriade, Alexandru Șerbănescu, Generalul Nicolae Rădescu. Profilul unui om de stat în imagini și documente, București, Editura Oscar Print, 2015) și s-au vernisat mai multe expoziții documentare (la Călimănești, Râmnicu Vâlcea și la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I al României”).

                        

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, reprezentat de doamna Germina Nagâț, membră a Colegiului, va participa în data de 16 mai 2023 la Roma cu prilejul derulării evenimentelor legate de promovarea cauzei de beatificare a preotului doctor Martin Benedict. Despre medicul Martin BENEDICT se ştie că s-a născut la data de 31 iulie 1931, în Galbeni, comuna Nicolae Bălcescu, jud. Bacău, fiul lui Petru şi al Magdei.
Documentele identificate în arhiva C.N.S.A.S au contribuit la completarea documentației cauzei de beatificare deschisă la data de 14 aprilie 2007. Securitatea anilor '80 a descoperit afinităţile şi formarea teologică în clandestinitate a celui cunoscut ca dr. BENEDICT de la Spitalul din Onești. Din acel moment începe șirul persecuțiilor care i-au afectat și mai mult sănătatea șubredă.
Viața dedicată rugăciunii, aplecată cu multă dăruire spre slujirea celor săraci și nevoiași a fost încununată prin hirotonisirea sacerdotală primită clandestin, la data de 14 septembrie 1980, prin impunerea mâinilor episcopului greco-catolic Alexandru TODEA. Însă, dramatic, a decedat în condiţii suspecte, la data de 12 iulie 1986, internat fiind în spitalul din Oneşti. Izvoarele arhivistice, completate cu documentele declasificate aflate în arhiva C.N.S.A.S atestă fără tăgadă virtuțile eroice ale Slujitorului lui Dumnezeu Martin BENEDICT, medic și preot al Ordinului Fraților Franciscani Minori Conventuali – Provincia Sfântul Iosif din România.
În ziua de 17 decembrie 2022 a fost publicat Decretul Dicasterului pentru Cauzele Sfinților prin care i-a fost atribut apelativul de Venerabil – de recunoaștere a eroismului pentru promovarea virtuților creștine.

                        

În data de 26 aprilie 2023, la sediul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității a avut loc vizita Domnului Ilir Tepelena, Ambasadorul Albaniei în România, alături de o delegație din partea Institutului pentru Studierea Crimelor Regimului Comunist și Efectul acestora în Albania (The Institute for the Studies of Communist Crimes and Consequences in Albania).
Cu această ocazie s-au adus în discuție probleme legate de specificitatea arhivelor C.N.S.A.S. din punct de vedere al violenței represiunii împotriva indivizilor și colectivităților și al terorii de stat exercitată de partidul comunist unic și de Securitate, procesele de purificare etnică și crimele împotriva umanității atestate documentar.
Oaspeților albanezi li s-a pus la dispoziție dosarul de urmărire informativă a unui reputat membru al comunității albaneze, istoricul Gelcu Maksutovici și dosarul de obiectiv al Legației Albaneze din perioada interbelică după agresiunea fascistă asupra Țării Vulturilor (Shqipëria), dar și documente despre Regele Zogu aflat în exil politic, ideea monarhică albaneză în Siria.
Din partea C.N.S.A.S. au fost prezenți Dr. Constantin Buchet, Președintele C.N.S.A.S. și Domnul George Vișan, consilier în cadrul Direcției Arhivă Centrală. La discuții a fost prezent Domnul Daniel Șandru, Președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), care a intermediat o reuniune de lucru a reprezentanților celor trei instituții.

                        

La invitația Președintelui Karol Nawrocki, Constantin Buchet, Președintele C.N.S.A.S. a participat la Congresul Memoriei Naționale organizat la Varșovia, în perioada 13-15 aprilie 2023, de Institutul Memoriei Naționale din Polonia (IPN). Evenimentul a avut loc pe Stadionul Național Kazimierz Górski din Varșovia și s-a situat sub înaltul patronaj al Președintelui Republicii Polone, Andrzej Duda.

Pentru detalii apăsaţi aici.

                        

Arhiva Muzeul Rock din România Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Asociaţia PostModernism Museum AMC Ro Studio Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti “The SONGS of FREEDOM” şi POLIŢIA SECRETĂ COMUNISTĂ un eveniment cultural şi educaţional la care avem plăcerea să vă invităm miercuri, 29 martie 2023, ora 18.00, la Casa de Cultură a Studenților din București (Calea Plevnei 61) • Vernisajul expoziţiei realizate de CNSAS, „DRAGĂ CORNEL.. tinerii rebeli urmăriţi de Securitate”; • „Forever Heroes Challenge - A story of a 3D role model: Cornel Chiriac”, film documentar realizat de artistul visual Sorin Verdeş, Georgiana Toea (AMC Ro Studio) şi CNSAS; • Dezbatere cu participanţii: Doru Ionescu, Octavian Ursulescu, Florian Lungu, Sorin Verdeş, Georgiana Toea, Cristina Anisescu, Florentina Budeancă şi Cosmin Năsui; • Vizionarea filmului documentar: „Cornel Chiriac. Metronomul libertății – A Song of Freedom”, realizat de Doru Ionescu, TVR.

Apăsaţi aici pentru comunicatul de presă al C.N.S.A.S.

                        

În data de 9 martie 2023, cu ocazia manifestării comemorative dedicate zilei luptătorului anticomunist, la monumentul „Aripi” din Piața Presei Libere, a fost prezentă o delegație a Colegiului C.N.S.A.S. prin domnul Constantin Buchet, Președintele Colegiului C.N.S.A.S., domnul Cătălin Boris Precul, Secretarul Colegiului C.N.S.A.S. și domnul Dinu Zamfirescu, fost deținut politic.
Astfel, C.N.S.A.S. își exprimă recunoștința pentru tributul de sânge al miilor de luptători anticomuniști români care s-au opus sovietizării și comunizării țării noastre.
Dumnezeu să îi odihnească în pace!

                        

                        

La Sesiunea comemorativă Iuliu Maniu (1873-1953). Un patriot în slujba țării organizată de I.N.S.T. și Academia Română, C.N.S.A.S. a prezentat prin președintele Colegiului, domnul dr. Constantin Buchet, programul „România Centenară” cu pilonul documentar din arhivele fostei Securități referitor la Iuliu Maniu, fondul penal și partea de urmărire informativă exercitată de Direcția Poliției de Siguranță (după 1945 - Corpul Detectivilor) ca poliție politică, în perioada dictaturii carliste și regimului de democrație populară/regimul FND - Frontul Național Democrat procomunist.

Pe acest subiect de mare importanță istorică, menționăm intervențiile președintelui Colegiului C.N.S.A.S., dr. Constantin Buchet, la „Jurnal cultural” prezentat de TVR Cultural în 2 februarie 2023, care se poate urmări la adresa https://www.youtube.com/watch?v=lBstoee0uwI, și la emisiunea „Historica” de la Radio România Actualități din 6 februarie 2023, care poate fi urmărită la adresa https://www.romania-actualitati.ro/emisiuni/istorica/iuliu-maniu-in-dosarele-politiei-politice-id173447.html

                        

Deportarea în Uniunea Sovietică la aşa-numita „muncă de reconstrucţie” din ianuarie 1945 este o temă sensibilă a istoriei minorităţii germane din România, insuficient cunoscută opiniei publice.
În fiecare an, în luna ianuarie sunt organizate pe întreg teritoriul ţării, în special în zonele în care au trăit comunități importante de germani, evenimente comemorative dedicate victimelor deportării.

În acest sens, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității
pune la dispoziţia celor interesaţi, câteva secvenţe
prezentate în cadrul proiectului expoziţional
CU FAŢA, ÎN SPATELE SÂRMEI GHIMPATE...
Deportarea etnicilor germani în URSS - o istorie documentară


Apăsați aici pentru video.


Apăsați aici pentru expoziţie pdf.

Corpusul documentelor prezintă aceste episod dureros din trecutul istoric al României, iar scopul nostru este de a-l readuce la lumină şi de a asigura un punct de plecare pentru discuţii obiective, argumentate ştiinţific care să vizeze contextul deportării, motivaţiile, desfăşurarea şi consecinţele sale.
Din punct de vedere cronologic, documentele expuse au fost emise începând cu toamna anului 1944 şi până la sfârşitul anului 1956, interval ce reflectă transformările care au survenit la nivel instituţional în România, prin titulatura emitentului şi a destinatarului, respectiv a Jandarmeriei, Poliţiei de Siguranţă, Direcţiei Generale a Securităţii Poporului, Direcţia Generală a Securităţii Statului. De asemenea, din punct de vedere al reprezentării teritoriale, documentele au fost selectate astfel încât să fie acoperite toate zonele României în care trăiau etnici germani.

                        

                        

                        

Artiști in temnițele comuniste

https://www.postmodernism.ro/artisti-in-temnitele-comuniste/

Proiectul aduce în atenție profile de artiști și artiste care au suferit în temnițele comuniste, acompaniate de video documentare despre aceștia.
În spațiul public s-a dezbătut și publicat până acum în diferite forme publicistice și mediatice mai ales despre experiențele carcerale ale elitelor politice, religioase, culturale și aproape deloc ale celor din zonele artelor plastice.
Contribuția documentară a acestui proiect este necesară pentru mai buna înțelegere și cercetare sistematică a represiunii regimului comunist în zona artistică. Experiențele carcerale ale unor biografii artistice individuale vor nuanța totodată și termenii opoziție, rezistență prin cultură, disidență, utilizați în zona artistică.
Proiect cultural realizat de Asiociația PostModernism Museum, finanțat de Ministerul Culturii
Parteneri: Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR), Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Revista Memoria, Modernism.ro
Conceptul curatorial inovator
Proiectul Artiști în temnițele comuniste aduce în atenție prin intermediul expozițional cât și sub forma unei platforme multimedia dedicate care conține peste 150 profile de artiști și artiste care au suferit în temnițele comuniste, acompaniate de 5 video documentare despre aceștia. În spațiul public s-a dezbătut și publicat până acum în diferite forme publicistice și mediatice mai ales despre experiențele carcerale ale elitelor politice, religioase, culturale și aproape deloc ale celor din zonele artelor plastice.
Contribuția documentară
Contribuția documentară a acestui proiect este necesară pentru mai buna înțelegere și cercetare sistematică a represiunii regimului comunist în zona artistică. Experiențele carcerale ale unor biografii artistice individuale vor nuanța totodată și termenii opoziție, rezistență prin cultură, disidență, utilizați în zona artistică. Documentele obținute prin consultarea fișelor penale sunt puse la dispoziția publicului în cadrul proiectului Artiști în temnițele comuniste în scopuri de informare, documentare și cercetare. PostModernism Museum se opune promovării cultului criminalilor de război și al membrilor mișcărilor fasciste.