Acasa
Acasa







 

























DOSARELE DE SECURITATE PRIVIND „PROBLEMA 23 AUGUST 1944”,
DIGITIZATE ŞI POSTATE INTEGRAL PE SITE-UL CNSAS


Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii continuă publicarea pe site a unor documente relevante din arhiva proprie. Publicarea acestora contribuie la înțelegerea și recuperarea unor momente cruciale din istoria României, iar de această dată ne-am oprit asupra actului de la 23 august 1944.
În urma digitizării integrale a dosarului P 10933, din fondul Penal al CNSAS (17 volume, peste 6.000 de file), pe site-ul instituţiei sunt disponibile, în variantă electronică, toate documentele cuprinse în acest dosar impresionant. Aici au fost adunate actele clasate la „arhiva specială” – Problema „23 august”, în anul 1964, din ordinul adjunctului ministrului Afacerilor Interne Vasile Negrea.
Cel mai important și cuprinzător document este scris în închisoare de Ioan Mocsonyi-Stârcea (1909-1991). Industriaș, proprietar agricol și diplomat român, fost colaborator al lui Nicolae Titulescu, secretar particular al regelui Mihai (1942), apoi mareşal al Curţii Regale (1943-1944), a fost arestat în septembrie 1947 și judecat în „Procesul Maniu - Mihalache”. Încarcerat mai întâi la penitenciarul Timişoara, apoi la Craiova (1949), a fost din nou anchetat (1951-1953) în vederea folosirii sale în cadrul procesului „lotului” Lucrețiu Pătrășcanu. În aprilie 1954, a fost condamnat, din nou, la 15 ani de închisoare și confiscarea întregii averi, pentru a fi eliberat abia în noiembrie 1962, la expirarea pedepsei. După eliberare, a lucrat ca muncitor la șantierul Monumentelor istorice de la Bărăția din Câmpulung-Muscel, apoi pe un şantier de construcţii. La 5 septembrie 1964, în urma primirii pașaportului, a reușit să plece din România la soția sa, stabilită la Geneva, în Elveția.
Una din condițiile puse de Securitate pentru punerea în libertate a fost ca, în penitenciar, să scrie un text cu caracter memorialistic în care să relateze ceea ce cunoștea despre evoluția evenimentelor și relațiilor din lumea politică românească, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, descrierea principalelor figuri ale familiei regale de la București și a reacțiilor acestora la diversele situații cu care s-au confruntat în anii 1940-1944.
Exemplarul dactilografiat al textului lui Mocsonyi-Stârcea se găsește în întregime în volumele 1-6 ale dosarului P 10933.
Următoarele volume (7-10) conțin textul olograf al acestor scrieri memorialistice (1.358 pagini), semnate pe fiecare pagină de autor și încheiate, după cum reiese din notița de la finalul acestora, „vineri, 23.XI.1962”. De reținut că la cinci zile de la predarea manuscrisului a fost eliberat din penitenciar (27.XI.1962).
Volumul 11 conține referate cu propunerea de arestare a presupusului spion vest-german Robert Peuker, semnate de ministrul Afacerilor Interne Alexandru Drăghici, declarații ale generalului Ion Eremia, Traian Puiu ș.a., pe teme foarte variate, pornind de la politică externă până la organizarea și funcționarea Mișcării Legionare.
Volumul 12 cuprinde mai multe declarații cu privire la actul de la 23 august 1944, ale lui Gheorghe Ionescu Bălăceanu (1910-?), şef al cancelariei Mareşalatului Curţii Regale (1937-1944), lt.-col. Traian Borcescu (1899-1997), şef al Secţiei Contrainformaţii din S.S.I. (1941-1944) și Alexandru Alexandrini (1902-1981), om politic liberal, subsecretar de stat (1945-1946) şi ministru (1946-1947) al Finanţelor, din partea P.N.L.–Tătărescu, în guvernul Petru Groza.
Volumele 13-16 conțin copii și originale după declarațiile lui Anton Dumitrescu (1902-1992), ajutor al comandantului Batalionului de Gardă (1940-1944), Victor Rădulescu-Pogoneanu (1910-1962), diplomat, director adjunct al Direcţiunii Cabinetului şi Cifrului din Min. Af. Străine (1944) și Traian Borcescu, precum și o serie de „amintiri” în care sunt prezentate amănunțit pregătirile apropiaților regelui Mihai pentru arestarea mareșalului Ion Antonescu, încă din primăvara anului 1944 și soarta acestuia după arestare. Fiecare din autorii declarațiilor prezintă și parcursul lor biografic și profesional până la momentul arestării de către comuniști. Detalii interesante aflăm și despre schimbările de la vârful Serviciului Special de Informații începând din toamna anului 1944.
În aceste volume se găsesc o serie de „portrete”, în fapt niște fișe biografice sumare ale regilor Carol al II-lea și Mihai, ale reginei mamă Elena, precum și ale celor aflați în preajma familiei regale a României: Mircea Ioanițiu – secretar particular al regelui Mihai, căpitanul de jandarmi Jacques Vergotti – ofiţer de ordonanţă al regelui, doamnele de onoare ale reginei Elena – Nelly Catargi și Elisabeta Ghica, ale adjutanților regelui din anii 1940-1944 ș.a.
Ultimul volum, nr. 17, conține mai multe note informative furnizate de câțiva agenți ai Securității, între anii 1963-1967, în care sunt prezentate discuțiile purtate cu Ioan Mocsony-Stârcea în perioada de după eliberarea sa din penitenciar, cu detalii despre stabilirea la Câmpulung Muscel, căutarea unui loc de muncă, refuzul primit din cauza trecutului său etc. La acestea se adaugă câteva scrisori și telegrame primite din străinătate de cel urmărit, precum și cele pe care acesta le expediază soției sale aflate în Elveția.
Ținând cont de cele sumar prezentate mai sus, considerăm că documentele prezente în acest dosar constituie o sursă de fundamentală de informații pentru a clarifica un eveniment major al secolului trecut: Actul de la 23 august 1944. În plus, informațiile din această unitate arhivistică sunt importante pentru înțelegerea mai nuanțată a două dintre marile procese politice desfășurate la începuturile regimului comunist, cele avându-i ca principali învinuiți pe Iuliu Maniu și Lucrețiu Pătrășcanu.
Documentele publicate de CNSAS sunt destinate cercetătorilor, profesorilor, studenţilor, dar şi publicului larg interesat de istoria complicată a României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar și de comunismul românesc la începuturile sale.


Pentru a consulta dosarele online, apăsați aici.