Acasa
Acasa







 




























Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității este partenerul Muzeului Național Cotroceni și al Institutului de Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc la expoziția Istorii deturnate – destine rescrise. Patrimoniul construit din București sub regimul comunist.
„Proiectul expozițional este un exercițiu de rememorare a istoriei recente cu ajutorul martorilor arhitecturali și de înțelegere a practicilor regimului comunist, care au generat schimbări radicale la nivelul întregii societăți românești. Legătura dintre componenta umană și cea arhitecturală este explorată prin intermediul a nouă studii care aduc în fața publicului poveștile locuințelor și ale proprietarilor acestora, conturate pe fondul unei Românii profund marcate de comunism” (Comunicat de presă, Muzeul Național Cotroceni).


                        




Pentru detalii apăsați aici.


                        



Începând cu data de 01.10 2024 a intrat în vigoare procedura privind fotocopierea cu mijloace proprii a documentelor din fondurile Penal și Bibliotecă pentru persoanele acreditate și petenții care au programare la sălile de studiu ale C.N.S.A.S.
Pentru detalii privind procedura de fotocopiere apăsați aici și formularele aferente aici.


                        



Mădălin Hodor

Vicepreședintele Colegiului C.N.S.A.S.

Program audiențe în fiecare zi de Luni,
între orele 10:00 și 12:00.


Programări la numarul de telefon:
0374189115


                        



Mareșalul Ion Antonescu



Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității continuă să aducă, în atenţia publicului larg, dosare de mare interes din cadrul fondului Penal, prin digitizarea integrală și postarea pe site-ul instituției (în mai multe tranşe succesive) a unui nou dosar: cota P 013250, dosar de grup avându-l ca titular pe Ion Antonescu (conducător al statului român între 1940-1944), dosar compus din 138 de volume.
Dosarul P 013250 oferă cititorilor date relevante despre evoluţiile politice din Regatul României, pentru perioada celui De-al Doilea Război Mondial, dar şi dinaintea declanşării acestuia şi în primii ani de după încheierea lui (în perioada Conferinţei Păcii de la Paris). Documentele, care servesc deopotrivă la redarea stării de spirit a populaţiei din deceniul al cincilea al secolului trecut, vin, de asemenea, în ajutorul cercetătorilor, dar şi a publicului larg amator de istorie, prin oportunitatea de a reconstitui unele contexte politice, dar şi prin aceea de a facilita schițarea unor profiluri personale. În acelaşi timp, cititorul va găsi numeroase informaţii atât asupra eforturilor, militare şi diplomatice, depuse de România pentru a anula consecinţele cedărilor teritoriale impuse de Uniunea Sovietică în vara anului 1940, cât şi în ceea ce priveşte tragica implicare a statului român în Holocaustul comis împotriva populaţiei evreieşti. Ancheta asupra lotului Ion Antonescu s-a înscris în tendinţa europeană generală de condamnare a moştenirii fasciste şi a războaielor declanşate din iniţiativa Germaniei hitleriste, pornind, totodată, de la obligaţiile ce reveneau României din Convenţia de Armistiţiu cu Naţiunile Unite (semnată la Moscova, în noaptea de 12/13 septembrie 1944).

Pentru vizualizarea volumelor, apăsați aici.


                        



În vederea creșterii gradului de informare și pregătire
pentru diverse tipuri de risc (cutremur, incendiu etc.), consultați
www.fiipregatit.ro - Platforma națională de pregătire pentru situații de urgență.



                        



În atenția petenților și a persoanelor acreditate pentru
studiul documentelor din arhiva C.N.S.A.S.


Având în vedere obligația instituțiilor publice care au obținut statutul de utilitate publică de a oferi metode alternative de plată a serviciilor publice furnizate contra cost, vă informăm că plata fotocopiilor și/sau CD -urilor solicitate poate fi efectuată prin virament bancar, în contul RO62TREZ7005032XXX014285 deschis la A.T.C.P.-M.B., titular C.N.S.A.S., C.U.I. 12932750, cu rugămintea de a specifica la explicații că suma reprezintă contravaloare fotocopii, precum și numele titularului cererii.


                        



Baza de date a etnicilor germani deportați la „munca de reconstrucţie”
în Uniunea Sovietică (1945)


În cadrul mandatului său legal, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pune la dispoziţia solicitanţilor copii de pe documentele identificate în dosarele pe care le are în gestiune.
Copiile xerox certificate C.N.S.A.S. pot fi utilizate în vederea recuperării/redobândirii unor bunuri/drepturi, în temeiul unor legi speciale:
  • Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989;
  • Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 06 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri;
  • Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 06.03.1945 - 22.12.1989;
  • OUG nr. 214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice sau supuse din motive politice unor măsuri administrative abuzive în perioada 06 martie 1945 - 14 decembrie 1989.
În cadrul modificărilor aduse Decretului-Lege nr. 118/1990, Parlamentul României a adoptat prevederi legale privind despăgubirea, prin acordarea de compensaţii financiare, a copiilor persoanelor persecutate din motive politice, deportate în străinătate sau constituite în prizonieri de război, inclusiv în cazul etnicilor germani deportaţi în U.R.S.S., din dispoziţia Comisiei Aliate de Control.
Astfel, C.N.S.A.S. a realizat, pe baza documentelor identificate în dosarele fostelor servicii poliţieneşti din perioada 1945-1948 şi ulterior de Securitate (1948-1989), un indice al cetăţenilor români de etnie germană care, la începutul anului 1945, au fost ridicaţi forţat de la domiciliu şi trimişi la aşa-numita „muncă de reconstrucţie” în U.R.S.S.
Modalitatea de lucru a făcut apel la o indexare referenţială simplă, cu datele minime de identificare a persoanelor şi cu trimitere la filele de dosar în care se regăsesc.
Menţionăm faptul că prezenţa unui nume în acest indice nu certifică automat calitatea de deportat/repatriat la/de la „munca de reconstrucţie” în U.R.S.S., fiind necesară o analiză a documentului la care se face referire. Spre exemplu, există persoane repatriate odată cu cele din categoria de interes, dar care nu fuseseră ridicate forţat de la domiciliu de către armata sovietică, ci au avut calitatea de prizonieri de război.
Unele documente sunt degradate, fiind parţial ilizibile. Mai mult, întrucât o bună parte a documentelor studiate pentru întocmirea indicelui sunt redactate olograf, de către persoane cu un nivel inferior de instrucţie, iar altele sunt copii dactilografiate ale unor astfel de documente, grafia numelor este adesea eronată. Există multe transcrieri fonetice sau variante „românizate” ale numelor sau prenumelor, uneori numele aceleiaşi persoane sunt consemnate în mod diferit în documente diferite, datele de naştere sunt de multe ori aproximative sau sunt citate atât pe stil vechi, cât şi pe stil nou. Informaţiile au fost introduse în indice aşa cum se regăsesc în documente, astfel că recomandăm o interogare extinsă, pornind de la constatările sus-menţionate (variante sau fragmente de nume/prenume/date de naştere).

Baza de date se poate accesa aici.


                        



Teohari Georgescu

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității continuă să menţină în atenţia publicului larg cele mai importante episoade ale luptei pentru putere în cadrul Partidului Muncitoresc (Comunist) Român, prin digitizarea integrală și postarea pe site-ul instituției (în mai multe tranşe succesive) a unui nou dosar din Fondul Penal: cota P 000246, avându-l ca titular pe Teohari Georgescu, dosar compus din 49 de volume (inclusiv două volume de anexe).
Dosarul P 000246 oferă cititorilor date relevante despre lupta fratricidă pentru putere care a fost dusă în primii ani de „democrație populară” și contribuie, totodată, la redarea stării de spirit din primul deceniu postbelic, în mod special în cadrul grupului conducător al Partidului Muncitoresc Român. Lectura acestuia vine în ajutorul cercetătorilor, dar şi a publicului larg amator de istorie, prin oportunitatea de a reconstitui unele contexte politice, dar şi prin cea de a încerca schițarea unor profiluri personale. Documentele care devin disponibile acum publicului larg, au o importanţă deosebită nu numai pentru reconstituirea crimelor şi abuzurilor comise de regimul comunist, ci şi pentru istoria din ilegalitate a Partidului Comunist, întrucât instrumentarea suspiciunilor faţă de eventuala colaborare cu organele Siguranţei „burgheze” a lui Teohari Georgescu este una dintre temele importante ale dosarului. Teohari Georgescu, fost ministru de Interne în perioada de maximă extindere a represiunii politice din România comunistă, este una dintre figurile cele mai notorii (chiar dacă nu şi-a dobândit notorietatea prin fapte pozitive) din cadrul guvernului condus de Petru Groza, instalat la 6 martie 1945, ca urmare a presiunilor sovietice.
Precizăm faptul că, în conformitate cu prevederile legale, elementele de viață intimă au fost supuse procedurilor de anonimizare. Analiza trecutului recent devine mai facilă, odată cu accesul necondiționat la această sursă documentară primară, extinzându-se câmpul cercetării istorice și, totodată, se creează noi perspective în ceea ce privește problematizarea studierii aparatului de conducere al partidului unic.

Pentru vizualizarea volumelor, apăsați aici.


                        





                        



PRINCIPALELE DOCUMENTE CE POT FI OBŢINUTE DE LA C.N.S.A.S.
ÎN BAZA LEGII 232/2020

privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 06 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri



                        



DOSARUL PENAL „RUGUL APRINS”


Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității continuă să aducă în atenția celor interesați documente ale fostei Securități relevante pentru cunoașterea și înțelegerea trecutului recent al României. Este vorba de dosarul penal „Alexandru Teodorescu și alții”, aflat în arhiva CNSAS, cu cota fond Penal, dosar nr. 202, cu 11 volume, întocmit de fostele structuri represive ale României comuniste împotriva membrilor grupării cultural-spirituale „Rugul Aprins al Maicii Domnului”. Dosarul creat de Securitate conține 10 volume ale anchetei şi procesului, la care se adaugă încă un volum conţinând documentele recursului în anulare cerut după 1990 de către unii membri ai lotului. În total, dosarul P 202 însumează peste 4.500 file. Potrivit procedurii interne a CNSAS, dosarul a trecut printr-un proces de anonimizare, fiind vizate aspectele de ordin privat, în special cele medicale, mai puțin cele datorate regimului de exterminare din detenție.
Dosarul „Rugul Aprins” conține procesele verbale de interogatoriu consemnate și inserate în materialul incriminator trimis în instanță, acte privind averea fiecărui arestat, documentele procesului, inclusiv cele de recurs, dar și dosarele de penitenciar, privind încarcerarea (cu fotografia aferentă), starea medicală, transferul de la un penitenciar la altul/lagăr de muncă, date privind efectuarea muncii forțate etc. Din acest dosar lipsesc documentele de penitenciar despre liderul lotului, Alexandru Teodorescu, cunoscut sub pseudonimul literar Sandu Tudor.
Prin consultarea acestui dosar nu se poate reconstitui activitatea membrilor grupării religioase, ci mai degrabă modul în care structurile represive au creat un scenariu incriminator, cu amprente ideologice și ca un atentat la adresa statului, parte a unei mari conspirații legionare care, în concepția ministrului Alexandru Drăghici, s-ar fi înfiripat în Biserica Ortodoxă Română după 23 august 1944. De altfel, pentru a întări această imagine, în procesul penal al Rugului Aprins Securitatea a implicat şi persoane care nu făcuseră parte din grup, precum Arsenie Papacioc sau Dumitru Stăniloae. Din aceste motive, „Rugul Aprins” a fost considerat ca o grupare anticomunistă, care atenta la victoria socialismului în România postbelică.
În fapt, Rugul Aprins a fost rodul unor întâlniri cultural-spirituale dintre intelectuali creștini și teologi ai Ortodoxiei românești, începute în august 1943 la Cernăuți, continuate la mănăstirea Antim din Capitală, în perioada 1944-1949, iar după interdicția impusă de Ministerul Cultelor și mutarea ieromonahului Daniil Sandu Tudor la Schitul Rarău (1953), perpetuate prin „exercițiile spirituale” pe care acesta le făcea cu tinerii studenți, sau prin colocviile care se organizau la domiciliul lui Alexandru Mironescu ori în chilia ieromonahului Sofian Boghiu de la mănăstirea Plumbuita.
Pentru vizualizarea dosarelor apăsați aici.


                        



În atenţia studenţilor, masteranzilor şi a instituţiilor de învăţământ superior!

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS),
Direcția Cercetare, Expoziții, Publicații
organizează stagii de practică de specialitate în cadrul programelor de
studii universitare de licenţă sau masterat
Activităţile de tutoriat vor fi asigurate de:
dr. Silviu Moldovan - 0748 140 791; 0374 189 142; e-mail: silviumldvn@yahoo.com
dr. Cristina Anisescu - 0752 207 293; 0374 189 181; e-mail: crissanisescu@gmail.com



                        



Dosarele lotului Lucreţiu Pătrăşcanu

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității continuă să menţină în atenţia publicului larg cele mai importante episoade ale luptei pentru putere în cadrul Partidului Muncitoresc (Comunist) Român, prin digitizarea integrală și postarea pe site-ul instituției (în mai multe tranşe succesive) a unui dosar din Fondul Penal: cota P 000218, avându-l ca titular pe Lucreţiu Pătrăşcanu, dosar compus din 214 volume (inclusiv volume cu două părţi şi anexe).


Dosarul P 000218 oferă cititorilor date relevante despre lupta fratricidă pentru putere din primii ani de „democrație populară” și contribuie, totodată, la redarea stării de spirit din primul deceniu postbelic, în mod special în cadrul grupului conducător al Partidului Muncitoresc Român. Dosarul penal cuprinde documente specifice celor de urmărire penală (mandate de arestare sau ordonanțe de reținere; procese verbale de percheziție domiciliară; material probatoriu; referate de încheiere a cercetărilor) și sentinţa dată de către instanțele de judecată. Corpusul documentar al volumului este completat de procese verbale de interogatoriu, declarații, note explicative, referate și alte tipuri de documente. De asemenea, o parte extrem de importantă şi consistentă a dosarului este constituit din documentele comisiei de investigare a abuzurilor comise în cadrul anchetei lotului Pătrăşcanu, comisie constituită din dispoziţii superioare de partid, în a doua parte a deceniului al şaptelea. Remarcăm faptul că o parte din documentele emise de această comisie se referă la evenimentele cuprinse în dosarul P 000148 (care a fost, de asemenea, postat recent, integral, pe site-ul instituţiei noastre), în special la arestarea şi anchetarea lui Vasile Luca.
Dosarul ajută la reconstituirea unor contexte politice, precum și la schițarea unor profiluri personale. Documentele care devin disponible acum publicului larg au o importanţă deosebită, nu numai pentru reconstituirea crimelor şi abuzurilor comise de regimul comunist (acestea fiind recunoscute în mod explicit şi în documentele comisiei de anchetă din anii `60), ci şi pentru istoria din ilegalitate a Partidului Comunist. Lucreţiu Pătrăşcanu este personalitatea comunistă cea mai larg acceptată în mediile democratice din România interbelică, fiind direct implicat şi în acţiunea de la 23 august 1944, când Casa Regală a decis întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste şi Ungariei horthyste. La instaurarea primului guvern pro-comunist din România, condus de dr. Petru Groza, Lucreţiu Pătrăşcanu fusese recompensat cu portofoliul Ministerului Justiţiei (6 martie 1945). Marginalizarea şi apoi înlăturarea lui rapidă de la putere, proces soldat cu arestarea din 1948 şi finalizat cu execuţia lui în Penitenciarul Jilava (aprilie 1954), după o extrem de îndelungată anchetă (în cursul căreia a refuzat până la capăt să recunoască acuzaţiile de spionaj care i se aduceau), constituie una din evoluţiile cele mai şocante din istoria timpurie a regimului comunist din România.
Precizăm faptul că, în conformitate cu prevederile legale, elementele de viață intimă au fost supuse procedurilor de anonimizare. Analiza trecutului recent devine mai facilă, odată cu accesul necondiționat la această sursă documentară primară, extinzându-se câmpul cercetării istorice și, totodată, se crează noi perspective în ceea ce privește problematizarea studierii aparatului de conducere al partidului unic.
Activitatea de digitizare şi postare integrală a unor dosare din fondul Penal, de mare relevanţă pentru istoria recentă, va continua şi în perioada următoare, cu cel care cuprinde ancheta altei figuri de primă importanţă a guvernului condus de Petru Groza, fostul ministru al Afacerilor Interne, Teohari Georgescu.

Dosarele pot fi accesate aici.


                        



Paul Goma (1935 – 2020)

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a aflat cu multă tristeţe de încetarea din viaţă a cunoscutului scriitor, disident şi militant anticomunist Paul Goma. Născut la 2 octombrie 1935, în comuna Marna, în apropiere de Orhei, în Regatul României (actualmente, Republica Moldova), scriitorul ne-a părăsit cu discreția și modestia în care și-a trăit ultimii ani.
Documentele aflate în arhiva fostei Securități dovedesc că Paul Goma a fost pentru români un simbol al luptei împotriva dictaturii, prin tenacitatea şi verticalitatea fără compromisuri cu care a înfruntat crimele şi abuzurile regimului comunist, pe toată durata acestuia: a fost deținut politic în timpul conducerii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, a avut domiciliu obligatoriu, iar după punerea în libertate a fost permanent urmărit informativ, persecutat şi, în final, expulzat din ţară în 1977, cu retragerea abuzivă și ilegală a cetăţeniei române.
Riscându-și de fiecare dată libertatea, Paul Goma s-a solidarizat în mod deschis și activ cu Revoluţia anticomunistă de la Budapesta, în 1956, și cu Mişcarea Charta `77, inițiată de intelectualii cehoslovaci. Pe lângă implicarea sa civică exemplară, Paul Goma ne-a lăsat o vastă și prețioasă operă literară, inspirată din experienţele trăite atât în Basarabia natală, cât şi în România comunistă şi, ulterior, în exil. A fost un patriot în adevăratul sens al cuvântului, un militant al drepturilor civile şi un luptător neobosit pentru drepturile româneşti din Basarabia.
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii regretă profund dispariția lui Paul Goma și transmite familiei condoleanțe, alături de întreaga sa compasiune. Pentru a onora amintirea acestei voci unice a conștiinței românești, instituția noastră va lansa în curând un proiect de digitizare integrală a documentelor create de fosta Securitate, cele 44 de volume care compun dosarele penale și de urmărire informativă ale lui Paul Goma urmând să fie postate pe site-ul instituţiei.
     
Fotografii din dosarul de penitenciar, Jilava, 1957

     
Fotografii din dosarul de urmarire informativă privind obiectivul „Bărbosul” – Paul Goma, 1971

   
Fotografii de filaj, București, 1977


                        



Dosarele Lotului Vasile Luca

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității aduce în atenția publicului larg încă un episod de istorie contemporană, prin digitizarea integrală și postarea pe site-ul instituției a unui dosar din Fondul Penal. Cota P 000148, avându-l ca titular pe Vasile Luca, dosar compus din 197 de volume (inclusiv anexe și opis), însumând 53.262 cadre, oferă date relevante despre lupta fratricidă pentru putere din primii ani de „democrație populară” și contribuie, totodată, la redarea stării de spirit din primul deceniu postbelic, în mod special în cadrul grupului conducător al Partidului Muncitoresc Român. Dosarul penal cuprinde documente specifice celor de urmărire penală (mandate de arestare sau ordonanțe de reținere; procese verbale de percheziție domiciliară; material probatoriu; referate de încheiere a cercetărilor) și sentințele date de către instanțele de judecată. Corpusul documentar al volumului este completat de procese verbale de interogatoriu, declarații, telegrame, procese verbale de confruntare, note explicative, referate și alte tipuri de documente.
Din documentul „Tabel cu arestații ce apar în dosarele de anchetă și justiție în procesul lui Luca Vasile”, cuprins în volumul opis, filele I-II, aflăm numele celor implicați în proces (martori sau inculpați) și volumele în care aceștia figurează. Astfel, 24 de persoane, colaboratori ai fostului demnitar comunist, au interacționat cu organele statului, iar trei dintre acestea au primit pedepse grele cu închisoarea. Informații despre Vasile Luca se găsesc în vol. 1-14, 108, 109, 174, despre Alexandru Iacob în vol. 15-23, 118, 171, 172, 173, despre Dumitru Cernicica în vol. 24-38, 117 și despre Ivan Solymos în vol. 39-58; de asemenea, trebuie menționați și Aurel Vijoli, în vol. 59-67, Ioan Weisz, în vol. 68-71, și Elisabeta Luca (soția lui Vasile Luca), în vol. 13, persoane care au fost puse în libertate la încheierea urmăririi penale.
Din multitudinea de date, se fac referiri la legăturile atribuite lui Vasile Luca cu „Siguranța Statului” (1924-1940), la activitatea fracționistă și la legăturile cu mișcarea sionistă, poziția ideologică și subminarea economiei naționale împreună cu „acoliții” (în volumele 1-2). Vasile Luca a fost arestat în data de 14 august 1952, din „ordin superior” (vol. 132, f. 1), iar prin Sentința nr. 180/8 octombrie 1954 a Colegiului Militar al Curții Supreme a RPR a fost condamnat la moarte. Fostul ministru de Finanțe a formulat o cerere de grațiere, însă Prezidiul Marii Adunări Naționale a comutat pedeapsa cu moartea în muncă silnică pe viață. Prin Decretul nr. 5/3 ianuarie 1963, deținutului Vasile Luca i s-a transformat pedeapsa de muncă silnică pe viață în muncă silnică pe 25 ani; la 27 iulie 1963 se consemna însă decesul acestuia în penitenciarul Aiud (vol. 173, f. 7).
La baza declanșării operațiunii de răspundere penală nu a existat niciun material din care să fi rezultat săvârșirea vreunei infracțiuni, ci o informare din partea partidului unic, în care Vasile Luca și apropiații acestuia erau considerați deviatori, dușmani și creatori ai unui grup antistatal (vol. 182, f. 1). Sunt relatări conform cărora întreaga anchetă s-a desfășurat pe baza indicațiilor lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, sub conducerea directă a ministrului Afacerilor Interne, Alexandru Drăghici, folosindu-se mărturii neadevărate sau cu un grad de credibilitate scăzut. În plus, multe dintre acuzații nu s-au confirmat (vol. Anexa 6, f. 1).
Avatarurile uneia dintre figurile marcante ale PCR/PMR, surprinse în copertele tocite ale unui dosar foarte solicitat de către cercetătorii acreditați la CNSAS, dezvăluie informații de interes științific privind modalitățile de soluționare a unor confruntări între grupurile de putere. Perdanții au plătit scump, iar învingătorii au „dictat” termenii judecății.
Dosarul ajută la reconstituirea unor contexte politice, precum și la schițarea unor profiluri personale. De precizat că, în conformitate cu prevederile legale, elementele de viață intimă au fost supuse procedurilor de anonimizare. Analiza trecutului recent devine mai facilă, odată cu accesul necondiționat la această sursă documentară primară, extinzându-se câmpul cercetării istorice și, totodată, creează noi perspective în ceea ce privește problematizarea aparatului de conducere al partidului unic.

Lista persoanelor cuprinse în volumele dosarului P 0000148:
  1. Luca Vasile: vol. 1-14, 108, 109, 174;
  2. Iacob Alexandru: vol. 15-23, 118, 171, 172, 173;
  3. Cernicica Dumitru: vol. 24-38, 117;
  4. Solymos Ivan: vol. 39-58;
  5. Vijoli Aurel: vol. 59-67;
  6. Weisz Ioan: vol. 68-71, 119;
  7. Dinu Constantin: vol. 73-75;
  8. Nistor Alexandru: vol. 76-78;
  9. Popescu Ștefan: vol. 79-80;
  10. Hulduban Vasile: vol. 81-82;
  11. Rădulescu Gheorghe: vol. 83-89, 183;
  12. Morfei Victor: vol. 90-92;
  13. Modoran Vasile: vol. 93-95;
  14. Grigorescu Dumitru: vol. 96-98;
  15. Mendel Eugen: vol. 99-100;
  16. Dobriș Gheorghe: vol. 101-102;
  17. Craiu Ion: vol. 104;
  18. Kisgyörgy Emeric: vol. 105;
  19. Balasz Egon: vol. 106;
  20. Magdo Ion: vol. 113;
  21. Nagy Victor: vol. 116;
  22. Papuc Emil: vol. 107;
  23. Eidlitz Zoltan: vol. 111-112, 114-116;
  24. Alpreotesei Valerian: vol. 10;
  25. Luca Elisabeta: vol. 13.
Dosarele pot fi accesate aici.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii va continua în perioada următoare să pună, în mod nemijlocit, la dispoziţia publicului larg interesat de istoria recentă, un mare număr de documente referitoare la confruntările din interiorul puterii comuniste. Următorul pas important în acest sens va fi postarea integrală a dosarului referitor la ancheta grupului Lucreţiu Pătrăşcanu.


                        





ROMÂNIA CENTENARĂ

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se alătură eforturilor depuse de instituţii publice şi private, în vederea aniversării şi memorializării Centenarului Marii Uniri.
Alături de manifestările ştiinţifice şi lucrările istorice dedicate evenimentelor din 1918, CNSAS decide să pună la dispoziţia publicului larg un număr considerabil de dosare ale fostei Securităţi, referitoare la marile personalităţi implicate în actul Marii Uniri, din diferitele provincii noi ale Regatului României (Basarabia, Bucovina, Transilvania), precum: Ion Flueraş, Pantelimon Halipa, Iosif Jumanca, Iuliu Maniu, Ioan Nistor, Ion Pelivan. Considerăm că aceste dosare au o mare relevanţă pentru istoria politică a României, deoarece anchetele penale şi informative din anii postbelici oferă informaţii despre destinul tragic al generaţiei Marii Uniri.
Alăturăm dosarelor digitizate un grupaj de fotografii ale protagoniştilor, precum şi câteva filmări din timpul filajului lui Pantelimon Halipa, efectuat în Bucureşti de structura specializată din cadrul Securităţii.
De asemenea, am decis să punem la dispoziţia vizitatorilor site-ului CNSAS o serie de lucrări edite datând din perioada interbelică, pentru o mai bună cunoaştere a contextului istoric, pe care documentele create de fosta Securitate îl deformează, în conformitate cu clişeele specifice ideologiei comuniste şi chiar cu nefasta decizie adoptată de Internaţionala Comunistă în 1924, prin care declara România drept un „stat multinaţional imperialist”. Partidul Comunist din România, afiliat Kominternului, a preluat această sintagmă, cu angajamentul implicit de a sprijini politica revizionistă a unor state vecine, în frunte cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Influenţa ideilor cominterniste asupra Securităţii a fost foarte puternică la începutul regimului comunist, ducând la apariţia, chiar în unele documente redactate de surse/cadre moderate, a unor exprimări contradictorii, precum în dosarul lui Ion Nistor: „Doctor în drept şi filozofie, licenţiat în litere de la Viena, titularul este unul dintre vechii luptători români pentru anexiunea Bucovinei la Patria-Mumă (subl. ns.). A făcut parte din comisiunea care a votat Unirea Bucovinei la Vechiul Regat” (vezi fond Penal, dosar nr. 16631, f. 19; dosarul conţine şi unele exprimări dure la adresa aşa-zisului „imperialism” românesc).
Documentele pe care le postăm în cadrul Proiectului Centenarul Marii Uniri, pot fi descărcate integral şi gratuit. (Apăsaţi pe colajul de mai jos pentru acces la dosare). Precizăm faptul că filele anonimizate integral (din considerente de protejare a vieţii private a persoanelor) au fost eliminate din formatul PDF.
În perioada următoare, vor fi postate şi alte documente semnificative pentru istoria României.



Pentru publicaţii privind Marea Unire apăsaţi aici.


                        






Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi în studiul istoriei României postbelice un nou dosar fundamental pentru reconstituirea amplorii pe care au avut-o acţiunile represive din timpul regimului comunist.
Ca urmare a preluării dosarului de la Arhiva Serviciului Român de Informaţii (unde acesta fusese păstrat sub numărul 7778), odată cu includerea lui în Arhiva CNSAS a fost recotat, regăsindu-se ca dosarul nr. 000053 din cadrul fondului Documentar. Acesta are 42 de volume, respectiv vol. 1-34, la care se adaugă părţile secunde ale volumelor 1, 2, 5, 6, 7, 8, 9 şi 10.
Unitatea arhivistică este extrem de bogată în informaţii, având o componentă statistică pronunţată. De altfel, dosarul a fost deschis în urma solicitării conducerii Ministerului de Interne către structurile Securităţii Statului de întocmire a unor situaţii statistice referitoare la arestările şi condamnările persoanelor „duşmănoase”.
Dinamica arestărilor efectuate de către organele de Securitate în perioada 1950-1968, punerile în libertate între anii 1962-1968, precum şi date referitoare la persoanele arestate şi cele anchetate în stare de libertate, care au fost trimise în justiţie, demascate sau avertizate (1965-1967) alcătuiesc o parte semnificativă a tabloului statistic.
În fapt, esenţa informativă a dosarului constă în tabelele nominale cuprinzând persoanele condamnate pentru diferite infracţiuni de ordin politic, eliberate în baza decretelor Consiliului de Stat în perioada 1959-1964 şi incluse în baza de lucru a direcţiilor regionale sau a inspectoratelor judeţene ale M.A.I., din momentul eliberării din detenţie până la schimbarea regimului politic, în decembrie 1989.
Statisticile nu se rezumă exclusiv la numărul celor arestaţi, anchetaţi şi/sau condamnaţi, cuprinzând şi dinamica reţelei informative a aparatului central şi teritorial de Securitate, precum şi a persoanelor aflate sub urmărire informativă la finele anilor `60. O altă componentă a dosarului constă în situaţii numerice ale persoanele arestate pentru tentativă, acte preparatorii, complicitate şi trecere frauduloasă a frontierei (1963-1965). Centralizarea datelor a fost realizată în urma redactării rapoartelor, documentarelor şi situaţiilor numerice privindu-i pe cetăţenii români care au plecat temporar în străinătate, în perioada 1960-1968, şi care au refuzat să se mai înapoieze în ţară.
Unele volume completează în mod fericit documentele cunoscute din dosarul D 000019, precum vol. 26, referitor la „Situaţia arestărilor efectuate de organele Securităţii Statului în anii 1950-31.03.1968”. Concluziile documentului citat sunt similare ideilor adoptate la Plenara P.C.R. din aprilie 1968: „În privinţa legalităţii internării în unităţi de muncă, în perioada 1950-1954, a celor 22.077 persoane, s-a constatat că pentru marea majoritate a acestora, măsura nu a fost justificată” (f. 4).
Astfel, dosarul D 000053 reprezintă un reper important în restituirea trecutului recent, pe date statistice solide, contribuind de astăzi, datorită diseminării lui facile prin site-ul CNSAS, la consolidarea oricărui demers ştiinţific privind istoria regimului comunist din România.

Pentru Inventar şi accesarea dosarelor, apăsaţi aici.


                        






În cadrul proiectului, au fost postate până în prezent 10.197 documente

Proiectul de faţă vizează publicarea sistematică a actelor produse de organele centrale de stat şi/sau emise de Ministerul de Interne referitoare la structurile acestuia (securitate, miliţie, trupe de securitate, penitenciare, pompieri).
Avem în vedere următoarele categorii de documente: decrete, ordine, directive, dispoziţii, hotărâri, instrucţiuni, protocoale, regulamente, programe şi planuri de măsuri pentru diferite acţiuni şi probleme etc.
Dintre problemele la care se referă actele normative menţionăm:
– organizarea şi funcţionarea unităţilor centrale şi teritoriale de securitate, precum şi a serviciilor independente;
– organizarea şi desfăşurarea muncii informativ-operative de securitate şi miliţie (în mediul rural, în sistemul vamal, în rândul străinilor etc.);
– organizarea şi funcţionarea evidenţelor de miliţie şi de securitate;
– probleme de cadre (nomenclatoare de funcţii, salarizare, statute, fişe, referate, notări de serviciu);
– desfăşurarea procesului instructiv-educativ în şcolile de securitate;
– folosirea unităţilor şi subunităţilor de securitate-miliţie;
– cooperarea între unităţile Ministerului de Interne, securitate, miliţie şi alte ministere şi instituţii civile;
– folosirea, evidenţa şi controlul fondului C.I.S. (cheltuieli informative speciale);
– activitatea de prevenire a acţiunilor teroriste, infracţiunilor şi altor fapte antisociale;
– planuri de intervenţie pentru menţinerea şi restabilirea ordinii şi liniştii publice;
– acordarea drapelului de luptă sau distincţiei „unitate de frunte” unor batalioane de securitate;
– sărbătorirea zilelor armelor – securitate, miliţie, pompieri.
În cadrul acestui proiect, ne propunem să selectăm documente începând cu anul 1948, anul înfiinţării Securităţii. În inventar documentele vor fi ordonate cronologic, şi nu pe probleme. Pe măsură ce vor fi identificate, documentele vor fi inserate în inventar.
Dorim ca, prin realizarea acestui proiect, să valorificăm o parte din tezaurul arhivistic al C.N.S.A.S. şi să punem la dispoziţia celor interesaţi o gamă variată de documente despre structurile, obiectivele şi metodele de acţiune ale Securităţii, Trupelor de Securitate, Miliţiei.
Actualizarea se efectuează periodic.


                        



Peste 14.000 de file din arhiva C.N.S.A.S.
privind reeducarea de la Piteşti,
digitizate și postate pe site





Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.) continuă să pună la dispoziția cercetătorilor și a tuturor celor interesați documente din arhiva proprie prin digitizare și postare pe site-ul propriu. După publicarea actelor normative privind funcționarea Ministerului de Interne, a deciziilor de internare în coloniile de muncă sau a documentelor cuprinzând ancheta PCR din 1968 privind abuzurile Securității, C.N.S.A.S. a decis să publice documente care privesc un episod central al represiunii comuniste: reeducarea de la Pitești (1949-1951). Principalele surse arhivistice care cartografiază fenomenul Piteşti sunt reprezentate, pe de o parte, de dosarul din fondul Penal nr. 1114, însumând 24 de volume, constituind procesul intentat lotului Eugen Ţurcanu (10 noiembrie 1954), în urma căruia au fost condamnaţi 22 de deţinuţi, respectiv dosarul din fondul Penal nr. 1126, compus din 10 volume, reprezentând procesul lui Tudor Sepeanu şi al celorlalţi şase ofiţeri implicaţi în atrocităţi (16 aprilie 1957). Peste 14.000 de file din dosarele C.N.S.A.S. privind reeducarea din Penitenciarul Pitești pot fi accesate gratuit pe site-ul www.cnsas.ro.

Pentru o descriere a „fenomenului Pitești”, apăsați aici.
Pentru indexul tematic şi conţinutul dosarului nr. 1114, apăsați aici.
Pentru indexul tematic şi conţinutul dosarului nr. 1126, apăsați aici.


                        



Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este o autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, aflată sub controlul Parlamentului.
Instituţia funcţionează la nivel naţional ca structură unică şi este condusă de un Colegiu compus din 11 membri numiţi de Parlamentul României.
În virtutea atribuţiilor pentru care a fost creat, C.N.S.A.S. asigură:
– accesul la propriul dosar întocmit de Securitate şi deconspirarea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia;
– accesul la informaţiile de interes public privind calitatea de lucrător al Securităţii în cazul candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European (Preşedintele României, deputaţi şi senatori, membrii guvernului, secretarii de stat, prefecţi, primari ş.a.m.d.) Aceste informaţii sunt accesibile la cerere presei scrise şi audiovizuale, partidelor politice, O.N.G.-urilor precum şi instituţiilor publice. Pentru persoanele care candidează la funcţii publice există obligativitatea unei declaraţii pe proprie răspundere privind colaborarea cu fostele instituţii represive, declaraţie care este ulterior coroborată cu verificările efectuate din oficiu de C.N.S.A.S.
– publicarea informaţiilor şi a documentelor cu privire la activitatea, structura şi componenţa Securităţii, care atestă implicarea acesteia şi a altor structuri politice şi represive ale regimului totalitar comunist în săvârşirea unor fapte împotriva vieţii, integrităţii fizice sau psihice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
– organizarea şi desfăşurarea activităţilor formativ-educative şi sprijinirea cercetărilor prin conferinţe şi expoziţii, derularea unor programe educaţionale, publicarea de studii ştiinţifice, monografii, colecţii de documente, în vederea cunoaşterii trecutului României între 1945-1989 şi consemnării istorice a activităţilor represive ale regimului comunist;
– publicarea documentelor cu privire la cazurile neelucidate de decese sau de dispariţii urmare a acţiunilor Securităţii şi sesizarea organelor de cercetare penală, atunci când este cazul;
– accesul cercetătorilor acreditaţi de Colegiul C.N.S.A.S. la documentele şi informaţiile cu privire la structura, componenţa, metodele şi activităţile Securităţii;
– accesul Comisiei pentru Constatarea Calităţii de Luptător în Rezistenţa Anticomunistă din cadrul Ministerului Justiţiei la copiile certificate de pe documentele identificate în dosarele existente în arhiva C.N.S.A.S. De această prevedere beneficiază persoanele care au fost condamnate din motive politice, care au suferit măsuri administrative abuzive sau care au întreprins acţiuni de împotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat în România după 1945;
– accesul persoanelor interesate la copiile certificate de pe documentele identificate în dosarele existente în arhiva C.N.S.A.S. care fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2000 privind „Crucea Comemorativă a Rezistenţei Anticomuniste”.



      
 


Acest site necesită

Instalare